Big_rainbow Fragmentele următoare sunt extrase din cartea "Putere de sus".

Niciunul dintre participanţi nu poate descrie cu exactitate ce s-a întâmplat în acea dimineaţă târzie a unei zile de miercuri, 13 august 1727, în serviciul special de împărtăşire, în Berthelsdorf. Au părăsit casa lui Dumnezeu „neştiind dacă mai sunt pe pământ sau au ajuns deja în ceruri”

„Adunarea binecuvântată pe 13 august era una tânără. Zinzendorf, liderul uman, avea doar 27 de ani, şi dacă s-ar fi făcut un recensământ, s-ar fi descoperit că vârsta lui reprezenta vârsta medie a întregii adunări. De-a lungul istoriei misiunilor timpurii ale Bisericii Reînnoite, suntem impresionaţi de tinereţea bărbaţilor şi femeilor care au avut atâtea aventuri minunate ale credinţei pentru Isus Hristos.”

Un istoric moravian scrie în mod asemănător: „Dumnezeu spune: „După aceea … voi turna”. E promisiunea Lui rostită prin profetul Ioel. Prima împlinire a ei a fost în ziua de Rusalii. Nu există nimic în Noul Testament care să indice faptul că ea e unica împlinire a promisiunii. Dimpotrivă, în Fapte citim despre numeroase revărsări ale Duhului Sfânt, ca cea din Samaria (8:14-17), Efes (19:1-7), chiar şi una referitoare la Neamuri (10:44-46). Istoria Bisericii e bogată în relatări despre revărsări deosebite ale Duhului Sfânt, şi într-adevăr, ziua de 13 august 1727 a fost o zi a revărsării Duhului Sfânt. Am simţit mâna lui Dumnezeu şi am văzut minunile Sale şi cu toţii ne aflam sub norul înaintaşilor noştri botezaţi cu Duhul Sfânt. El S-a pogorât asupra noastră şi în acele zile au avut loc multe minuni şi semne în mijlocul nostru. De atunci, rar a trecut o zi în care să nu fim martori ai lucrării Sale atotputernice. Ne stăpânea o foame covârşitoare după Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că a trebuit să avem câte trei servicii religioase în fiecare zi, de la 5 şi 7.30 dimineaţa, apoi la 9 seara. Fiecare dorea mai presus de orice ca Duhul Sfânt să deţină controlul. Egoismul, încăpăţânarea, ca şi neascultarea au dispărut şi un val copleşitor de har ne-a purtat pe toţi în marele ocean al Dragostei Divine”.

„Copiii, de ambele sexe au simţit un impuls puternic de a se ruga, şi era imposibil să asculţi rugăciunile copilăreşti fără a fii adânc mişcat. O întâlnire binecuvântată a copiilor a avut loc în seara zilei de 26 august şi ziua de 29 august, de la 10 seara până la 1 dimineaţa când a avut loc o scenă mişcătoare. Fetele din Herrnhut şi Berthelsdorf au petercut aceste ore în rugăciune, plângând şi cântând, pentru Hutberg. În acelaşi timp, în altă parte, băieţii erau angajaţi în cele mai sincere rugăciuni. Duhul de rugăciune şi implorare revărsat asupra copiilor în acest timp a fost atât de puternic şi eficace încât e imposibil să fie descris în cuvinte potrivite. Acestea au fost zile de adevărată bucurie cerească pentru adunarea din Herrnhut. S-au uitat pe ei înşişi, au uitat lucrurile pământeşti şi trecătoare, au tânjit să fie sus cu Hristos, Salvatorul lor, în bucurie veşnică”.

Contele Zinzendorf a ştiut prea bine că toţi cei ce trăiesc cu evlavie în Hristos Isus vor suferi împotriviri şi persecuţii. În vremurile moderne, nimeni nu a experimentat mai bine aceasta decât el. Ca lider al celor ce tulbură împărăţia diavolului, a fost luat drept ţintă de duşmanul sufletelor. Dar nici minciunile, nici calomniile, nici încercările sau suferinţele nu l-au clintit câtuşi de puţin. Dimpotrivă, i-a încurajat şi sfătuit pe fraţii din lucrare şi pe colucrătorii săi să fie evanghelişti ai trezirii, în defavoarea popularităţii personale. În una din scrisorile lui, el le spune:

„Fiecare predicator să fie sigur că dacă îi place confortul, dacă doreşte ca lucrurile să aibă un curs liniştit în congregaţia sa, atunci nu vor avea loc treziri şi convertiri. Pentru că din clipa în care aceste stări vor apărea, diavolul va fi dezlegat, indiferent cât de bine merg şi sunt conduse toate lucrurile.”

„Într-o biserică apostolică, e potrivită învăţătura mai blândă. Dar dacă într-o congregaţie mixtă, nu există fii ai tunetului, nici un Ilie, oamenii vor adormi”.

„Stilul de învăţătură pe care multe congregaţii sunt forţate să îl asculte e prea filosofic, rece, logic, confuz, precaut şi rezervat. Un predicator, pentru a avea rezultate, trebuie să fie îndrăzneţ, puternic prin Dumnezeu pentru a desface legăturile solide, pentru a descuraja închipuirile şi orice lucru măreţ care se înalţă pe sine împotriva cunoaşterii lui Dumnezeu, şi pentru a aduce orice gând în ascultare de Hristos. Trebuie să îndure toate împotrivirile, să nimicească modelele atrăgătoare, dar false ale formalismului şi făţărniciei. Răstoarnă, arde şi distruge orice temelie greşită, împreună cu suprastructura, pentru a construi Domnului o casă spirituală”.

Suma şi substanţa Evangheliei predicate în toate colţurile lumii de moravienii umpluţi cu Duhul Sfânt pot fi învăţate din următoarele extrase, luate la întâmplare din predicile lui Zinzendorf:

„Creştinii sunt poporul lui Dumnezeu, născuţi de Duhul Sfânt, supuşi Lui, aprinşi de focul Său; sângele Lui este slava lor.”

„Pentru a predica bine, priveşte la trei lucruri înaintea oricărei predici; o dată la propria păcătoşenie; a doua oară la adâncimea ticăloşiei umane din jurul tău; şi a treia oară la dragostea lui Dumnezeu prin Isus Hristos. Astfel, golit de sine, şi plin de dragoste pentru oameni, poţi să administrezi mângâierea lui Dumnezeu oferită sufletelor”.