Baza unității creștine
-
Categorii
-
ISBN978-606-8895-25-3
-
Disponibilă din23 aprilie 2019
-
Număr pagini72
-
Dimensiuni14,7 x 21
-
Tip copertăBroșată
-
Carte audio
Cărți din aceleași categorii
Unitatea creștină este rezultatul unei credințe împărtășite în Hristos și în Evanghelia Lui. Iată ce iese în evidență din studiul dr-ului Lloyd-Jones asupra capitolului 17 din Ioan și a capitolului 4 din Efeseni, în mesajul adresat Părtășiei Westminster, republicat aici. Prezentarea sa a fost ținută în ciuda contextului marcat de discuții și dezbateri efervescente generate de mișcarea ecumenică a vremii, și a demonstrat că unitatea nu este niciodată ceva la care se ajunge prin ignorarea sau minimizarea adevărului. Dezbaterile au tot continuat, dar această examinare lucidă a problemelor de la baza unității creștine rămâne la fel de relevantă ca atunci când a fost prima dată prezentată, în anul 1962. Ne îndreaptă spre adevăruri eterne, care nu ar trebui niciodată umbrite.
1. Introducere
2. Învățătura din Ioan 17
3. Învățătura din Efeseni 4
4. Confirmarea Noului Testament
5. Concluzii
Nicio altă întrebare nu primește atât de multă atenție în vremea de față din partea tuturor ramurilor și secțiunilor bisericii creștine ca problema unității creștine. Se scrie despre ea, se vorbește despre ea, se predică despre ea. Acum, desigur, am căzut cu toții de acord că Biserica creștină ar trebui să fie una, că a fost menită de Dumnezeu să fie una singură. Și de aceea trebuie să cădem de acord și mai departe că este o tragedie faptul că în viața bisericii a pătruns diviziunea. Pe lângă aceasta, cu toții trebuie să privim schisma drept un păcat deplorabil. Acesta este un teren comun. Dar după ce am spus acest lucru, trebuie de asemenea să evidențiem și că există evident multă confuzie și mult dezacord cu privire la ceea ce constituie unitatea, cu privire la natura unității și la modul în care unitatea trebuie obținută și păstrată.
Subiectul acesta este deosebit de complex și s-au scris multe cărți despre el. Obiectivul meu în această lucrare este foarte limitat; este acela de a examina cele două pasaje din Scriptură care sunt cel mai frecvent citate în acest sens. Desigur, mă refer la Ioan 17 și Efeseni 4, și în mod deosebit la Ioan 17:21 și Efeseni 4:13. Acestea sunt versetele așa de frecvent citate în vremea de azi și folosite ca niște sloganuri, declarații care, aparent, clarifică problema odată pentru totdeauna și o situează dincolo de orice dispută sau discuție. De aceea este esențial să le examinăm cu mare atenție.
Propun să le examinăm în lumina anumitor întrebări. În primul rând: Care este natura sau caracterul adevăratei unități? În al doilea rând: Care este locul doctrinei și al convingerii în această chestiune a unității? În al treilea rând: Cum ia ființă unitatea?
Atenția ni se concentrează în principal asupra celei de-a treia întrebări din pricina caracterului ei practic. Perspectiva majorității susține că modul de a produce unitate nu este de a discuta și de a cerceta doctrina, ci mai degrabă de „a lucra împreună” și „a ne ruga împreună”. Sloganele ne spun că „doctrina divide”, dar că pe măsură ce „lucrăm împreună” și „ne rugăm împreună” vom ajunge la unitate.