Autobiografia lui Richard Baxter

Lucrul uimitor este că deși a fost un autor prolific, a realizat de asemenea o slujire pastorală exemplară, a predicat înaintea lui Oliver Cromwell și a lui Charles al II-lea, fiind urmărit de autorități. 

Baxter a fost în cele din urmă întemnițat de cunoscutul judecător „sângeros” pe nume Jeffreys, pe care Baxter l-a exasperat evident când acesta i-a spus în timpul procesului: „Văd josnicia pe chipul tău!” La care Baxter a răspuns instant: „Nu știam că fața mea e o oglindă atât de bună!” 

Pe parcursul pastoratului său în Kidderminster, din Anglia, el și asistentul său catehizau 800 de familii pe an împărțindu-i în grupuri de câte 14 sau 15 familii lunea și marțea. Marțea Baxter avea rolul unui judecător neoficial, rezolvând cazurile de conștiință. Efectul asupra comunității a fost de asemenea natură încât „închisorile din Kidderminster s-au golit” în perioada aceasta; totuși, el a privit toate acestea a fi secundare slujirii sale prin scriere. 

Autobiografia lui Baxter este fascinantă fiindcă putem citi gândurile din spatele planurilor și preocupărilor sale. Prin ea nu căpătăm doar o înțelegere a gândirii puritane, ci și o privire generală asupra societății în care trăia.