Din cartea Predici despre trezire

„În ziua aceea, se va zice Ierusalimului: „Nu te teme de nimic! Sioane, să nu-ţi slăbească mâinile! Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, ca un viteaz care poate ajuta; se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea Lui, şi nu va mai putea de veselie pentru tine. „Voi strânge pe cei întristaţi, care sunt departe de adunarea sfântă, pe cei ieşiţi din sânul tău, asupra cărora acum apasă ocara.” – Ţefania 3:16-18

Sfânta Scriptură este minunat de completă şi perseverentă în înţelesurile ei adânci. Este ca un izvor, din care poţi să bei mereu; fiindcă, cu cât bei mai mult, cu atât curge mai îmbelşugat şi mai proaspăt. Este un izvor de apă care ţâşneşte în veşnicie. Îndeplinirea făgăduinţelor divine nu înseamnă epuizarea lor. Atunci când un om îţi făgăduieşte ceva, şi se ţine de cuvânt, înseamnă că promisiunea s-a sfârşit; dar cu Dumnezeu nu este aşa. Atunci când El Îşi ţine cuvântul pe deplin, este doar începutul; fiindcă El este pregătit să Îşi ţină cuvântul pentru veşnicie. Ce ai spune despre un om care a avut grâu în hambar, şi l-a vânturat până a scos ultimul bob auriu; şi a doua zi vântură din nou, şi scoate la fel de mult grâu; şi în ziua următoare ia din nou vânturătoarea, se apucă de aceeaşi treabă şi scoate la fel de mult grâu, continuând astfel până la sfârşitul anului? Nu ţi s-ar părea o poveste? Ar fi cu siguranţă o minune.

Dar ce am spune dacă minunea aceasta s-ar prelungi o viaţă întreagă? Cu toate acestea, am vânturat făgăduinţele de când le-am primit, şi ne-am primit porţia în fiecare zi. Ce spunem despre faptul glorios că toţi sfinţii din toate generaţiile, de la început până acum, au făcut la fel; şi despre adevărul că, atâta timp cât va exista un suflet viu pe pământ, în vânturătoarea făgăduinţelor va exista acelaşi belşug de g ... Citeste in continuare ...

Scris de