Cookies ne ajuta la livrarea serviciului. Folosind serviciul nostru, consemnati la utilizarea cookies-urilor. Mai multe

Cristosul din Apocalipsa Lowell Brueckner

Vignette_coperta11

Indisponibila

Categorii
ISBN
10 973-87674-5-8
13 978-973-87674-5-4
Disponibilă din
30 August 2006
Numar pagini
88
Dimensiuni
15,4 x 21,4
Preț
7.0 RON

Cea mai clară şi completă descoperire din întreaga Biblie a slăvitului nostru Domn şi Mântuitor, Isus Cristos, o găsim în ultima carte. Nu îndrăznim să trecem peste Evanghelii. Dar niciodată înţelegerea noastră nu va putea fi considerată adecvată până nu vom ajunge la ultimul capitol al Noului Testament. Isus din Nazaret, Cristosul din Galilea a fost interpretat greşit de unii ca fiind aproape un efeminat, bun şi tandru, blând şi uşor de înduplecat.

Este crucial pentru fiecare creştin din biserica de astăzi să examineze atributele minunate, care inspiră teamă, ale lui Cristos, aşa cum le prezintă Apocalipsa lui Ioan. El ar trebui să se cerceteze pe sine dacă Cristosul la care el a venit este Unul şi Acelaşi cu Cel pe care apostolul L-a văzut şi L-a descris pentru ca toate veacurile să-L contemple. Generaţia noastră are nevoie stringentă de o descoperire proaspătă, scripturală şi grandioasă a Domnului Isus Cristos.

Cei mai mulţi dintre noi, cei din Vest, trăim confortabil în condiţii puţin comune creştinilor de-a lungul istoriei. Suntem teologi de fotoliu, care cunoaştem foarte puţin din experienţa câmpului de luptă. O ducem bine pe această planetă bătrână. De aceea, puţini sunt aceia cărora le este dor de cer, sau care aşteaptă cu nerăbdare întoarcerea Domnului Isus. Trebuie să vedem că această lume este un duşman perfid, care ne fură binecuvântările veşnice mult mai mari. Cred că doar o scurtă privire asupra Cristosului din Apocalipsa va nimici iluziile ispititoare de pe acest pământ, va şterge nepăsarea noastră şi ne va umple sufletele de dor.

Lumea este întotdeauna în afara programului lui Dumnezeu. Revenirea lui Cristos este imposibil să fie prezisă de legi umane sau naturale. Omenirea este răzvrătită împotriva Creatorului ei şi nu poate înţelege căile Lui. Ostilitatea, faţă de Dumnezeu şi faţă de Cristosul Lui, caracterizează rasa umană şi toate sistemele ei de guvernare. Oricum, va veni ziua când lumea va fi dată în mâinile Celui pe care L-a răstignit. Milioane de oameni vor plânge şi se vor boci atunci când se vor trezi din iluziile lor temporare şi vor vedea realităţile veşnice. Cel de care ei s-au îndoit şi pe care L-au uitat şi L-au ignorat va fi descoperit oricărui ochi. Suflete căzute şi cugete vinovate vor fi cuprinse de durere şi disperare. Apocalipsa dă o descoperire completă a unui Cristos care nu va mai fi luat în bătaie de joc. Puterea tronului, care îi înfricoşează şi pe îngeri, va prelua controlul asupra pământului. Păcatul nu va mai fi tolerat. Toate lucrurile vor fi puse în ordine, iar neprihănirea va domni de la răsăritul soarelui şi până la apusul lui.
Cuvânt înainte - Leonard Ravenhill
1. O tranziţie personală surprinzătoare
2. O evanghelie strâmbă
3. Martorul credincios
4. Cel întâi născut dintre cei morţi
5. Domnul împăraţilor pământului
6. Cel care ne-a iubit şi care ne-a spălat
7. El ne-a făcut preoţi pentru Dumnezeul Lui
8. El vine
9. Haina Lui
10.Brâul Lui
11.Capul şi părul Lui
12.Ochii Lui
13.Picioarele Lui
14.Gura şi glasul Lui
15.Mâna Lui dreaptă
16.Faţa Lui
17.Leul
18.Mielul
19.Mirele
20.Templul
21.Eu sunt
Ochii de foc ai lui Cristos mistuiesc şi acum profesiunea superficială a creştinismului şi merg direct la gândurile, scopurile şi sentimentele fiecărui individ. Ori vom da atenţie privirii Lui arzătoare acum, ori o vom vedea la scaunul de judecată. Nu lăsa ca vreun demon să se apropie de tine, să te privească prietenos, şi să-ţi scuze păcatul, răzvrătirea sau egoismul! Dragul meu, vei plăti pentru asta, mai curând sau mai târziu.

Este convingerea mea personală că există o deficienţă serioasă în predicarea şi învăţarea cărţii Apocalipsa. Cu siguranţă că deficienţa nu se situează în zona interpretărilor profetice ale cărţii, ci în ceea ce priveşte persoana Domnului nostru. Din punctul de vedere al cunoaşterii lui Cristos, noi progresăm trecând de la cele patru Evanghelii la Apocalipsa. Observaţi, eu spun că noi progresăm din acel punct de vedere. Nu-L ignorăm, nu-L dăm la o parte pe Cristos din Evanghelii şi nici nu vrem să-I scădem din măreţie. Ceea ce susţin eu este o examinare serioasă a lui Cristos din Apocalipsa ca fiind cea mai completă imagine pe care o avem la dispoziţie. Este portretul care se aplică în mod particular Bisericii Lui. În timp ce continuăm să cercetăm Evangheliile, cartea Faptele Apostolilor şi scrisorile diferiţilor apostoli să păstrăm totdeauna în minţile noastre descoperirea culminantă a lui Ioan. Putem noi oare să citim cu atenţie primele capitole ale cărţii Apocalipsa şi apoi să ne întoarcem şi să-L tratăm pe Cristos ca un fel de conducător cu numele sau ca un musafir tăcut al adunărilor noastre? El este implicat în mod decisiv şi activ. Niciun detaliu nu scapă atenţiei Sale.

El (Isus) nu avea un loc stabil unde să-şi odihnească capul. Din Betleem la Golgota nu s-a găsit niciun loc pentru El. Împărăţia Lui nu a izbit privirile pentru că nu era din lumea aceasta. În lucrarea Lui pe pământ El nu şi-a stabilit sedii centrale. Casa lui Petru, dealurile, locurile pustii şi pridvorul lui Solomon erau locuri potrivite pentru adunările Lui. Nici ucenicii Lui nu văd nevoia de a iniţia un proiect de construcţie. Singurul loc în care El s-a înrădăcinat a fost inimile oamenilor. A durat câtva timp până când creştinii au început să zidească temple care mai târziu s-au numit "Biserici". Odată cu decăderea creştinismului ele au devenit mai mult de paradă. Banii şi munca săracilor se folosesc pentru a construi multe. Astăzi continuă să se lanseze programe uriaşe, care necesită milioane de dolari. În Noul Ierusalim nu există templu deoarece prezenţa lui Dumnezeu şi a Mielului înlocuieşte şi face inutilă o casă de închinare. Când Cristos este real, simbolurile tind să dispară. Creştinismul nu este puternic niciodată când turlele bisericilor ajung la cer, ci numai atunci când prezenţa manifestată a lui Dumnezeu umple oraşele şi satele cu slavă. Nu este dificil pentru creştinii însetaţi după Dumnezeu să devină nostalgici după întâlnirile austere din corturile Metodiştilor sau după casele simple care răsunau de predicile lui Finney sau după adunările secrete ale credincioşilor din China.

Un fior străbate fiinţele noastre atunci când Matei îl citează pe prooroc: "Îi vor pune numele Emanuel, care, tâlmăcit înseamnă: «Dumnezeu este cu noi»" (Matei 1:23). Locul cel mai demn de invidiat de pe pământ este acela care este onorat de prezenţa Domnului Isus. "Cum se va şti că am căpătat trecere înaintea Ta, eu şi poporul Tău? Oare nu când vei merge Tu cu noi şi când prin aceasta vom fi deosebiţi, eu şi poporul Tău, de toate popoarele de pe faţa pământului?" (Exod 33:16).

Deosebirea dintre moarte şi viaţă, ritual şi închinare, status quo şi trezire este prezenţa activă a lui Cristos în mijlocul nostru. El este încă disponibil. "Iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului" (Matei 28:20).

Ceea ce ne-a arătat despre Sine Însuşi este măreţ şi nu se poate descrie în cuvinte. În Evanghelia lui Ioan, Domnul Isus a făcut alte afirmaţii minunate: "EU SUNT Păstorul cel Bun ...EU SUNT Uşa (uşa mântuirii) ... EU SUNT Lumina lumii ... EU SUNT Calea, Adevărul şi Viaţa". Ioan a spus că dacă s-ar fi scris toate lucrurile cu privire la lucrarea Domnului Isus de pe pământ, cărţile acelea nu ar fi încăput în lume.

Cu cât mai puţin pot eu să apreciez aşa cum trebuie, cu hârtie şi creion, atributele cereşti descoperite în broşura finală a lui Ioan! Este evident că noi doar zgâriem suprafaţa în această cărţulie. Nu, asta nu este decât o picătură microscopică dintr-un ocean infinit. În Apocalipsa afirmaţiile continuă şi ating punctul culminant în ultimul capitol. "EU SUNT Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Începutul şi Sfârşitul ... EU SUNT Rădăcina şi Sămânţa lui David, Luceafărul strălucitor de dimineaţă" (Apocalipsa 22:13,16).

Domnul Isus este veşnicul şi neschimbătorul EU SUNT. El este "acelaşi ieri şi azi şi în veci" (Evrei 13:8). Domnul Isus încă mai stă în mijlocul sfeşnicelor de aur. Apa vieţii încă se mai revarsă. Lumina din cer încă mai străluceşte. Toată minunea care a înfrumuseţat ţara lui Israel în urmă cu 2000 de ani ne este încă disponibilă. Tot ceea ce Ioan a văzut în locurile cereşti este încă actual. Sângele nu şi-a pierdut puterea de a răscumpăra. Viaţa de înviere încă mai înviorează inimile moarte. Păcătosul încă mai poate veni la piciorul crucii. Creştinul declarat încă mai poate reveni de la ritualurile moarte la realitate. Cei înşelaţi încă mai pot fi eliberaţi de sub puterea mincinoasă a lui Satan. Inima înfometată încă mai poate schimba golul lăuntric care o stăpâneşte cu plinătatea Cristosului din Apocalipsa.
Leonard Ravenhill, 05 Decembrie 2012, 17:56
Din multele cărţi despre Apocalipsa pe care le am în biblioteca mea, această carte a prietenului meu, Lowell Brueckner, m-a mişcat cel mai mult.
prof. Georgeta Tudor, Vernesti, Buzau , 07 Decembrie 2012, 08:48
Intaplator am ajuns sa citesc aceste fragmete din cartea "Cristosul din Apocalipsa" si am costatat ca este tocmai pentru sufletul meu care, in urma plecarii sotului meu pe alte taramuri, si-a gasit sprijin si intarire in credinta in Domnul nostru Iisus Cristos
Adauga recenzie