Putere de sus John Greenfield

Vignette_coperta24

Disponibila

Categorii
ISBN
978-973-88299-7-8
Disponibilă din
24 Ianuarie 2008
Numar pagini
77
Dimensiuni
14,8 x 21
Preț
5.0 RON

Istoria remarcabilă a trezirii moraviene din 1727.

„...O carte mica, dar plină de pasiune. Cine o citeşte, acela tânjeşte după plinătatea Duhului”- Consemnări ale lucrării creştine, Northfield, Mass.

„...Această carte mi-a fost de mare inspiraţie, şi doresc ca ea să ajungă în mâinile fiecărui pastor din bisericile noastre. (Dr. Charles Goodell, New York)

„Am fost atât de încântat de cartea dumneavoastră. E posibil ca ea să circule şi în această ţară? (Dr. F.B. Meyer, Londra, Anglia)

Există câteva cărţi, puţine de altfel, care sunt foc pur, focul Duhului Sfânt. „Putere de sus” e cu siguranţă una dintre ele. Adresată mai întâi predicatorilor moravieni, ea se aplică fiecărui creştin, fiecărei biserici. Această carte trebuie să fie o lectură obligatorie pentru fiecare om ce proclamă numele lui Isus Hristos. (Hyman Applemann, D.D.)
1. Rusalii contemporane
2. Când Duhul Sfânt S-a pogorât
3. Mărturii ale Duhului Sfânt
4. "Şi-Mi veţi fi martori"
5. O cântare nouă
6. Roada care rămâne
7. Reînnoieşte zilele noastre
Nici unul dintre participanţi nu poate descrie cu exactitate ce s-a întâmplat în acea dimineaţă târzie a unei zile de miercuri, 13 august 1727, în serviciul special de împărtăşire, în Berthelsdorf. Au părăsit casa lui Dumnezeu „neştiind dacă mai sunt pe pământ sau au ajuns deja în ceruri”

„Adunarea binecuvântată pe 13 august era una tânără. Zinzendorf, liderul uman, avea doar 27 de ani, şi dacă s-ar fi făcut un recensământ, s-ar fi descoperit că vârsta lui reprezenta vârsta medie a întregii adunări. De-a lungul istoriei misiunilor timpurii ale Bisericii Reînnoite, suntem impresionaţi de tinereţea bărbaţilor şi femeilor care au avut atâtea aventuri minunate ale credinţei pentru Isus Hristos.”

Un istoric moravian scrie în mod asemănător: „Dumnezeu spune: „După aceea … voi turna”. E promisiunea Lui rostită prin profetul Ioel. Prima împlinire a ei a fost în ziua de Rusalii. Nu există nimic în Noul Testament care să indice faptul că ea e unica împlinire a promisiunii. Dimpotrivă, în Fapte citim despre numeroase revărsări ale Duhului Sfânt, ca cea din Samaria (8:14-17), Efes (19:1-7), chiar şi una referitoare la Neamuri (10:44-46). Istoria Bisericii e bogată în relatări despre revărsări deosebite ale Duhului Sfânt, şi într-adevăr, ziua de 13 august 1727 a fost o zi a revărsării Duhului Sfânt. Am simţit mâna lui Dumnezeu şi am văzut minunile Sale şi cu toţii ne aflam sub norul înaintaşilor noştri botezaţi cu Duhul Sfânt. El S-a pogorât asupra noastră şi în acele zile au avut loc multe minuni şi semne în mijlocul nostru. De atunci, rar a trecut o zi în care să nu fim martori ai lucrării Sale atotputernice. Ne stăpânea o foame covârşitoare după Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că a trebuit să avem câte trei servicii religioase în fiecare zi, de la 5 şi 7.30 dimineaţa, apoi la 9 seara. Fiecare dorea mai presus de orice ca Duhul Sfânt să deţină controlul. Egoismul, încăpăţânarea, ca şi neascultarea au dispărut şi un val copleşitor de har ne-a purtat pe toţi în marele ocean al Dragostei Divine”.

„Copiii, de ambele sexe au simţit un impuls puternic de a se ruga, şi era imposibil să asculţi rugăciunile copilăreşti fără a fii adânc mişcat. O întâlnire binecuvântată a copiilor a avut loc în seara zilei de 26 august şi ziua de 29 august, de la 10 seara până la 1 dimineaţa când a avut loc o scenă mişcătoare. Fetele din Herrnhut şi Berthelsdorf au petercut aceste ore în rugăciune, plângând şi cântând, pentru Hutberg. În acelaşi timp, în altă parte, băieţii erau angajaţi în cele mai sincere rugăciuni. Duhul de rugăciune şi implorare revărsat asupra copiilor în acest timp a fost atât de puternic şi eficace încât e imposibil să fie descris în cuvinte potrivite. Acestea au fost zile de adevărată bucurie cerească pentru adunarea din Herrnhut. S-au uitat pe ei înşişi, au uitat lucrurile pământeşti şi trecătoare, au tânjit să fie sus cu Hristos, Salvatorul lor, în bucurie veşnică”.

Contele Zinzendorf a ştiut prea bine că toţi cei ce trăiesc cu evlavie în Hristos Isus vor suferi împotriviri şi persecuţii. În vremurile moderne, nimeni nu a experimentat mai bine aceasta decât el. Ca lider al celor ce tulbură împărăţia diavolului, a fost luat drept ţintă de duşmanul sufletelor. Dar nici minciunile, nici calomniile, nici încercările sau suferinţele nu l-au clintit câtuşi de puţin. Dimpotrivă, i-a încurajat şi sfătuit pe fraţii din lucrare şi pe colucrătorii săi să fie evanghelişti ai trezirii, în defavoarea popularităţii personale. În una din scrisorile lui, el le spune:

„Fiecare predicator să fie sigur că dacă îi place confortul, dacă doreşte ca lucrurile să aibă un curs liniştit în congregaţia sa, atunci nu vor avea loc treziri şi convertiri. Pentru că din clipa în care aceste stări vor apărea, diavolul va fi dezlegat, indiferent cât de bine merg şi sunt conduse toate lucrurile.”

„Într-o biserică apostolică, e potrivită învăţătura mai blândă. Dar dacă într-o congregaţie mixtă, nu există fii ai tunetului, nici un Ilie, oamenii vor adormi”.

„Stilul de învăţătură pe care multe congregaţii sunt forţate să îl asculte e prea filosofic, rece, logic, confuz, precaut şi rezervat. Un predicator, pentru a avea rezultate, trebuie să fie îndrăzneţ, puternic prin Dumnezeu pentru a desface legăturile solide, pentru a descuraja închipuirile şi orice lucru măreţ care se înalţă pe sine împotriva cunoaşterii lui Dumnezeu, şi pentru a aduce orice gând în ascultare de Hristos. Trebuie să îndure toate împotrivirile, să nimicească modelele atrăgătoare, dar false ale formalismului şi făţărniciei. Răstoarnă, arde şi distruge orice temelie greşită, împreună cu suprastructura, pentru a construi Domnului o casă spirituală”.

Suma şi substanţa Evangheliei predicate în toate colţurile lumii de moravienii umpluţi cu Duhul Sfânt pot fi învăţate din următoarele extrase, luate la întâmplare din predicile lui Zinzendorf:

„Creştinii sunt poporul lui Dumnezeu, născuţi de Duhul Sfânt, supuşi Lui, aprinşi de focul Său; sângele Lui este slava lor.”

„Pentru a predica bine, priveşte la trei lucruri înaintea oricărei predici; o dată la propria păcătoşenie; a doua oară la adâncimea ticăloşiei umane din jurul tău; şi a treia oară la dragostea lui Dumnezeu prin Isus Hristos. Astfel, golit de sine, şi plin de dragoste pentru oameni, poţi să administrezi mângâierea lui Dumnezeu oferită sufletelor”.

D.L. Moody 
: „Vedeţi cum S-a pogorât El de Rusalii! Nu e greşit să ne rugăm ca El să revină şi ca locul să fie clătinat. Cred că ziua de Rusalii a fost doar o zi model. Cred că Biserica a săvârşit marea greşeală spunând că Rusaliile au fost un miracol ce nu se mai poate repeta. Şi eu am crezut acelaşi lucru. Acum cred că, dacă am fi privit ziua de Rusalii ca pe o zi model şi am fi început să ne rugăm, am fi avut vechiul foc de la Rusalii, aici în Boston”.

A.J. Gordon: „Botezul cu Duhul Sfânt a fost dat o singură dată, pentru totdeauna, în ziua Cinzecimii, când Mângâietorul S-a coborât în persoană ca să-Şi facă locaş în Biserică. Dar aceasta nu înseamnă că fiecare creştin a primit acest botez. Darul lui Dumnezeu e un lucru; modul nostru de a-l aborda e ceva cu totul diferit. În această privinţă, relaţia noastră cu a doua şi a treia persoană din Treime e absolut asemănătoare. „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Său Fiu” (Ioan 3:16). „Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1:12). Acestea sunt cele două părţi ale mântuirii, divinul şi umanul, care sunt absolut esenţiale” ... Din Scriptură reiese foarte clar că încă este datoria şi privilegiul credincioşilor de a primi Duhul Sfânt, printr-un act conştient, hotărât al unei credinţe adecvate, aşa cum L-au primit şi pe Isus Hristos”.

Charles Finney: „Fiecare pas în înaintarea în viaţa de credinţă e făcut printr-o apropiere deplină de Hristos, prin credinţă, printr-un botez deplin cu Duhul Sfânt ... Pe măsură ce suntem goliţi de bizuirea pe sine, şi pe măsură ce, prin credinţă avem siguranţa botezului cu Duhul Sfânt, şi îi dăm întâietate lui Hristos, cu atât mai repede vom fi găsiţi plăcuţi înaintea lui Dumezeu ... Trebuie să te rogi cu credinţă pentru a primi Duhul Sfânt. Cu fiecare pas înainte, trebuie să reînnoieşti ungerea cu Duhul Sfânt, prin credinţă.”

R.A. Torrey: „Botezul cu Duhul Sfânt e o experienţă bine definită, de care cineva poate şi trebuie să ştie dacă l-a primit sau nu.” „Un om poate fi reînnoit de Duhul Sfânt şi totuşi să nu fie botezat cu Duhul Sfânt”. „Botezul cu Duhul Sfânt e lucrarea Duhului, diferită, ulterioară şi adiţională lucrării Sale de reînnoire. În procesul de reînnoire există o împărtăşire a vieţii, şi cel care îl primeşte e mântuit. În botezul cu Duhul Sfânt există o împărtăşire a puterii şi cel care îl primeşte e apt pentru lucrare”. „Botezat cu Duhul Sfânt”, „umplut de Duhul Sfânt”, „Duhul Sfânt s-a pogorât peste ei”, „darul Duhului Sfânt s-a revărsat”, „au primit Duhul Sfânt”, „Duhul Sfânt a venit peste ei”, „darurile Duhului Sfânt”, „voi trimite peste voi făgăduinţa Tatălui Meu”, „îmbrăcaţi cu putere de sus” sunt expresii din Noul Testament folosite pentru a descrie una şi aceeaşi experienţă.”

William Booth: „Înainte de a îngenunchea pentru a primi botezul cu foc, vă îndemn stăruitor să vedeţi dacă sufletele vă sunt în armonie cu voia şi scopul Duhului Sfânt pe care îl căutaţi. Fiţi siguri că acel canal al comunicării prin care trebuie primit botezul cu Duhul Sfânt e deschis. Zilele trecute am auzit de nişte oameni care nu puteau scoate apă. Au deschis robinetul de mai multe ori, dar nu curgea apă. Au sunat la companie, iar aceasta a trimis un om să examineze instalaţiile, dar totul era în regulă. Rezervorul era plin; ţevile, robinetul, instalaţia, toate erau în regulă, dar nici urmă de apă. În cele din urmă au verificat ţeava şi au găsit un şoarece. E inutil să deschizi robinetul, să te rogi, să cânţi şi chiar să crezi, dacă există ceva ce te trage înapoi, sau refuzi să faci ceva – un idol, ceva în privinţa căruia te simţi condamnat, dar nu renunţi, ceva ce se află pe ţeavă. Poate că e un lucru fără valoare, vrednic de dispreţ. Aruncă-l; renunţă la el. Distruge idolii, obstacolele pe vecie. Lasă să existe o comunicare directă între tine şi Dumnezeu. Renunţă la toate şi vei fi umplut înainte de a te ridica de pe genunchi; lumea îi va simţi puterea, iar Dumnezeu va avea toată gloria.”

Andrew Murray: „Hristosul glorificat botează cu Duhul Sfânt. Când Însuşi Domnul Isus a fost botezat cu Duhul, a fost pentru că S-a smerit şi S-a oferit pe Sine ca să ia parte la botezul de pocăinţă al lui Ioan – un botez pentru păcătoşi – în Iordan. Când a luat asupra Sa lucrarea de răscumpărare, a primit Duhul Sfânt pentru a-L împuternici în lucrare din acel moment până la cruce. „S-a adus ca jertfă fără pată înaintea lui Dumnezeu”. Doreşti ca acest Hristos glorificat să te boteze cu Duhul Sfânt? Pune-te în slujba Sa, pentru a duce mai departe lucrarea Sa măreaţă de a face cunoscută păcătoşilor dragostea Tatălui. Dumnezeu ne ajută să înţelegem ce lucru minunat e să primim Duhul Sfânt cu putere din partea Hristosului glorificat. L-ai primit? Viaţa din belşug nu e nici mai mult, nici mai puţin decât viaţa deplină a lui Hristos, ca Cel Răstignit, Înviat şi Glorificat, Cel ce botează cu Duhul Sfânt, care Se descoperă în inimile şi vieţile noastre, ca Domn al tuturor”.

Samuel Chadwick: „Am scris şi am predicat mult despre Duhul Sfânt, deoarece cunoaşterea Lui a fost cel mai important lucru din experienţa mea. Datorez totul darului din ziua de Rusalii… Am întâlnit un profet, am auzit mărturisiri şi am pornit să caut ceva ce nici eu nu ştiam. Ştiam că există ceva mai mare, o nevoie mai adâncă decât cunoscusem vreodată. A venit odată cu îndatoririle şi am intrat în ea printr-o criză a ascultării. Când a venit, nu am putut explica ceea ce se întâmplase, dar am fost conştient de lucruri nemaivăzute şi pline de glorie. Rezultatele au fost imediate. În sufletul meu exista o pace adâncă, o bucurie mişcătoare şi o nouă putere. Mintea a devenit mai iute. Am simţit că primisem o nouă dimensiune a înţelegerii. Fiecare putere era ageră. Fie iluminarea a luat locul logicii, fie raţiunea a devenit intuitivă. Trupul a devenit şi el mai puternic. Exista un nou început, o nouă vitalitate, o nouă putere de rezistenţă şi o bucurie puternică în lucrurile mari. Au început să se întâmple multe lucruri. Ceea ce am eşuat să facem prin eforturi extenuante, s-a rezolvat fără nici un efort. A fost ca şi când Domnul Isus a păşit în barca ce nu înaintase până atunci în ciuda eforturilor vâslaşilor, iar barca s-a îndreptat imediat spre destinaţie. A fost extraordinar de glorios”.
Luci M, 07 Decembrie 2012, 09:34
Slavit sa fie Domnul ca a aparut aceasta carte care este o dovada in plus ca inca ratam ceva ce este si pentru noi cum a fost si pentru moravieni......si multi altii dealungul istoriei Bisericii lui Hristos.
ANETA , 07 Decembrie 2012, 09:35
O carte minunata !Mi-a coplesit inima de bucurie si iubire pt DL.meu Isus. O citesc si o recitesc ptc. este plina de focul Duhului sf. Ii iubesc pe fratii moravieni aprinsi de focul sf. de iubirea de credinta si de jertfa lor pt .sufletele nemantuite. Slavit sa fie Domnul!
Adauga recenzie