Editorial

John Sung a murit în floarea vieții, când cei mai mulți evangheliști așteaptă cu nerăbdare triumfurile lor cele mai mari. El a avut numai cincisprezece ani de slujire activă. Cu toate acestea, influența sa în China și printre comunitățile chineze și bisericile din Asia de Sud-Est a fost colosală. La zece ani după moartea lui, rezultatele lucrării sale încă stau ca un monument în amintirea lui. 

Care a fost secretul succesului său extraordinar? Cu siguranță, el nu era o trestie clătinată de vânt. Dându-i-se un mesaj nepopular de proclamat, el l-a proclamat fără a manifesta frică sau îngăduință. Nici nu era un om cu maniere politicoase și haine bine croite. Ar fi fost destul de nelalocul lui în casele împăraților. La fel ca Botezătorul, el era grosolan în aparență și frugal în obiceiuri. Banii și popularitatea nu însemnau absolut nimic pentru el. Era un om instruit și se amestecase cu învățații și erudiții. Dar nu exista nimic în mesajul lui sau în prezentarea acestuia care să îi atragă pe intelectuali. Chemarea lui era pentru oamenii obișnuiți. 

Atunci ce ați ieșit să vedeți? Cu siguranță, un om care era scrupulos cu sine însuși. Nu permitea ca vreun lucru să îi împiedice rugăciunile. Exista o gustare pentru care neglijase să plătească? Sau un bilet privat pentru soția lui, strecurat într-o scrisoare pe care o expedia, prin urmare deposedând oficiul poștal de o ștampilă? El nu se putea odihni până când problema nu era îndreptată. Era în special atent cu privire la bani și refuza ferm orice dar oferit. 

În pofida primei impresii, John Sung era un om umil. Nu făcea niciodată paradă cu realizările lui extraordinare. Dacă ar fi fost întrebat: ,,Cine ești tu?”, se prea poate să fi răspuns: ,,Doar o voce!”.  Se semna fără excepție ,,cel mai neînsemnat dintre slujitorii Domnului”. Mai degrabă nu putea să sufere lauda oamenilor decât să o aștepte. Mesajul era întotdeauna mai proeminent decât omul. 

Apoi, John Sung era un om al Cuvântului. Îl iubea cu pasiune. Cunoștea Biblia cum puțini o cunosc. Nu prea citea altceva și a continuat astfel până la sfârșit. Predicile lui erau în esență explicative și biblice. Acuzațiile lui cele mai înverșunate erau pentru aceia care se depărtaseră de loialitatea față de Cuvântul lui Dumnezeu. 

Era, fără îndoială, un om al rugăciunii. Se trezea foarte devreme dimineața ca să se roage. O listă aproape interminabilă a convertiților lui, alături de pozele lor dacă era posibil, era tovarășul lui nedespărțit și se ruga pentru ei toți în mod regulat, deseori cu lacrimi. Oriunde mergea punea accentul pe nevoia urgentă de a ne ruga. Faptul că Biserica din China este astăzi o biserică rugativă poate fi atribuit în parte influenței și exemplului acestui om care s-a rugat. 

John Sung era de asemenea un om extrem de harnic. Nu putea irosi niciodată vreun minut. Folosea fiecare moment disponibil al zilei, fie într-o călătorie, fie ocupat cu una dintre campanii, pentru a studia și a scrie. El a trudit ca un om ale cărui zile erau numărate. 

John Sung era în mod remarcabil o lumină arzătoare. Era conștient că avea o misiune de îndeplinit și această conștientizare a fost însoțită de o trudă imensă a sufletului. Pe platformă, avea un zel rar întâlnit – un fel de incandescenţă. Nu conta nimic pentru el, decât să declare Cuvântul lui Dumnezeu. Nu încerca să facă publicitate impresionantă, dar zelul unui om arzând atrăgea mulțimile. 

Apoi, cu siguranță, era timpul stabilit de Dumnezeu. Bătuse ora pentru Biserica din China. Iar Dumnezeu căuta un om pe care să îl poată folosi. L-a găsit (printre alții) pe John Sung. 

Atunci ce ați ieșit să vedeți? În primul și în primul rând, un om pe de-a-ntregul abandonat lui Dumnezeu. Daruri, realizări, onoruri, perspective, belșug – toate socotite ca o pierdere și mistuite într-un sacrificiu irevocabil. El și-a consacrat totul fără rezerve lui Dumnezeu. Nimic nu a fost păstrat pentru sine. În plus, sacrificiul a fost legat de altar cu frânghii pe toată durata vieții lui. Nu a existat niciun moment de regret. Nicio coborâre a standardelor. Niciun compromis cu sinele. Doar o jertfire zilnică a sinelui. Lucrarea lui nu era una ușoară. Dar avea o abilitate dată de Duhul de a se dărui pe sine acesteia cu toată inima. Era strâns legat de cruce. Se lăuda cu crucea. Nu a ales pentru el însuși o carieră confortabilă, o poziție adecvată pregătirii și realizărilor sale. A renunțat cu nepăsare la tot ca să Îl urmeze pe Domnul lui. Cu toate neajunsurile și ciudățeniile lui de suprafață, el era un om după inima lui Dumnezeu.

(În curând biografia lui John Sung va fi disponibilă.)