Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze. Pentru că oricine va vrea să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine, o va câştiga (Matei 16:24-25).

Dacă Dumnezeu te-a chemat să fii cu adevărat ca Isus în toată personalitatea ta, El te va atrage într-o viaţă de răstignire şi umilinţă. El va pune asupra ta astfel de cereri de ascultare încât nu vei avea voie să îi urmezi pe alţi creştini. În multe feluri, El pare să îi lase pe alţi oameni buni să facă lucruri care pe tine nu te va lăsa să le faci.

Alţii care par foarte religioşi şi folositori poate că vor da din coate, vor trage sfori şi vor unelti ca să îşi ducă la îndeplinire planurile, dar tu nu poţi. Dacă încerci să o faci, vei întâmpina aşa un eşec şi aşa o mustrare din partea Domnului, încât să te facă să te pocăieşti amarnic.

Alţii se pot lăuda pe ei înşişi, lucrarea lor, succesele lor, scrierile lor, dar Duhul Sfânt ţie nu îţi va permite să faci nici un astfel de lucru. Dacă începi să o faci, El te va conduce într-o umilire adâncă ce te va face să te dispreţuieşti pe tine însuţi şi toate faptele tale bune.

Altora le va fi permis să reuşească să câştige sume mari de bani, sau să primească vreo moştenire, sau să aibă lux, dar poate că ţie Dumnezeu îţi va purta de grijă într-un mod zilnic, pentru că El vrea să ai ceva mult mai bun decât aurul, o dependenţă neajutorată de El şi bogăţiile Lui.

Domnul poate că va lăsa ca alţii să fie onoraţi şi scoşi în faţă în timp ce pe tine te va ţine ascuns în obscuritate pentru că vrea să dea naştere unui rod ales şi înmiresmat pentru slava Sa viitoare, care poate fi născut numai în umbră.

Dumnezeu poate că îi va lăsa pe alţii să fie mari, dar pe tine te va ţine mic. El îi va lăsa pe alţii să facă o lucrare pentru El şi să primească cinstea, dar pe tine te va face să munceşti şi să trudeşti fără să ştii cât de mult faci. Apoi, pentru a face lucrarea ta încă şi mai preţioasă, El îi va lăsa pe alţii să primească cinstea pentru lucrarea pe care tu ai făcut-o; aceasta pentru a te învăţa mesajul crucii, umilinţa, şi ceva din valoarea faptului de a fi îmbrăcat cu natura Sa.

Duhul Sfânt te va supraveghea cu stricteţe, şi te va mustra cu o dragoste geloasă pentru sentimente şi cuvinte fireşti, sau pentru că pierzi timpul, lucruri pentru care alţi creştini nu par să sufere niciodată.

Aşa că hotărăşte că Dumnezeu este un Suveran infinit şi are dreptul să facă ce vrea cu ce este al Lui, şi că poate să nu îţi explice o mie de lucruri care îţi pun în încurcătură raţiunea în ce priveşte felul cum se poartă cu tine. Dumnezeu te va lua pe cuvânt. Dacă te vinzi în totalitate ca să fii robul Său, El te va înfăşura cu o dragoste geloasă şi îi va lăsa pe alţii să spună şi să facă multe lucruri pe care tu nu poţi să le faci. Stabileşte acest lucru pentru totdeauna; tu trebuie să ai de-a face direct cu Duhul Sfânt, El trebuie să aibă privilegiul de a-ţi lega limba sau de a-ţi opri mâna sau de a-ţi închide ochii în moduri în care nu o face cu alţii. În orice caz, să ştii acest mare secret al Împărăţiei: atunci când eşti stăpânit atât de total de Dumnezeul cel Viu încât, în adâncul tău tainic, eşti mulţumit şi fericit cu această pază şi conducere ciudată, personală, privată şi geloasă a Duhului Sfânt faţă de tine, atunci ai găsit anticamera cerului, înalta chemare a lui Dumnezeu.